Una din activităţile proiectului “Împreună”, care s-a derulat în anul 2008 în fiecare dintre şcolile partenere, a adus împreună la şcoală părinţi, copii surzi din şcoli speciale, copii auzitori din şcoli de masă şi reprezentanţi ai Comunităţii Locale şi s-a numit “Prichindeii veseli”. Aşa a apărut ideea! Ce-ar fi să se poată întâlni an de an şi să răspundă unei mari provocări: TEATRU DE PĂPUŞI pentru PERSOANE SURDE! O adevărata provocare, atât pentru elevi cât şi pentru cadre didactice. Aproape imposibil! Şi totuşi, am hotărât să pornim la drum. În încercarea de a aduce teatrul de păpuşi mai aproape de copii surzi i-am provocat pe aceştia să devină actori şi spectatori iar pe cadrele didactice să devină regizori de lungul celor 8 ediţii iar acum Festivalul NOSTRU a devenit unul dintre cele mai îndrăgite evenimente ale şcolilor de profil din ţară.
Astfel, în Calendarul Naţional al Activităţilor Educative (CAEN) a intrat în anul 2009 prima ediţie a festivalului, numit atunci Festivalul Naţional de Teatru de Păpuşi şi Marionete “Prichindeii veseli”. Elevii noştri au răspuns cu mult entuziasm provocării şi s-au simţit într-un mod special împreună, întărindu-şi sentimentul de apartenenţă la o comunitate largă şi minunată: Comunitatea Surzilor din toată ţara. Ei eu înţeles ca nu sunt singuri, au înţeles că pot face artă pentru ei şi pentru ei. Comunitatea Auzitorilor nu a fost exclusă. Invitaţia a fost publică şi deschisă: “Veniţi să ne cunoaşteţi, dacă vreţi. Ăştia suntem noi, avem propria identitate şi ne dorim să fim împreuna!”.
În al doilea an, toţi am aşteptat cu nerăbdare includerea în CAEN a celei de+a doua ediţie a festivalului, ca semn de recunoaştere şi apreciere. Lucru care s-a şi întâmplat. Bucuria a fost mare iar cadrele didactice şi elevii Grupului Şcolar Vasile Pavelcu s-au apucat să caude fonduri, pentru că un astfel de eveniment are nevoie şi de susţinere financiară în afară de entuziasm şi muncă. Sponsorizări, spectacole caritabile… eforturi care au părut uşoare deoarece motivaţia era clară şi puternică. Am avut demonstraţia faptului că se poate, ne-am bucurat de prima ediţie! Şi am reuşit. Festivalul nu a murit, nu a fost o întâmplare singulare singulară într-un an rătăcit: s-a desfăşurat a doua ediţie în 2010.
În al treilea an s-a născut a doua secţiune a festivalului: secţiunea de pantomimă. Astfel numele evenimentului s-a transformat, devenind “Festivalul Naţional de Teatru de Păpuşi şi Pantomimă – Prichindeii Veseli”, etiţia a III- a 2011. Ne-am dat seama că Pantomima ca şi manifestare artistică nu poate să lipsească din cadrul unei astfel de manifestări, fiind atât de proprie surzilor prin ceea ce o defineşte: COMUNICAREA NONVERBALĂ.
Ediţiile următoare au curs una după alta adăugându-se ca nişte flori ce împodobesc un arbore mare, cu rădăcini adânci şi puternice.
Ediţia a 8-a, în anul 2016, a venit cu o provocare în plus: filmul, a treia secţiune a festivalului. Acum ne simţim împliniţi şi cu forţa de a merge mai departe, cu bucuria aşteptării momentului care se întâmplă în fiecare an, ca o SĂRBĂTOARE.
